PLAI RÂMNICEAN, primul număr

Luna august a adus râmnicenilor Anuarul Asociaţiei „Plai râmnicean”. O mai veche dorinţă a iubitorilor Văii Râmnicului, acest anuar reuneşte munca mai multor cotrobăitori ai cotloanelor râului cu obârşia în Munţii Furu.
Rupt în două de o nedreaptă reformă administrativă, Plaiul Râmnicului a rămas până astăzi puţin cunoscut, cercetat şi – mai ales – promovat. Poate tocmai de aceea, acest ţinut sălbatic atrage pe cel ce are răbdare să meargă încet pe valea sărată, să scormonească fundul râpelor în căutarea unor vieţuitoare de altădată, să urce pe câte-o măgură de unde să-şi rotească de jur-împrejur privirea, să admire portul străvechi al oamenilor de la munte şi arhitectura tradiţională ori să intre cu sfială într-unul dintre schiturile medievale înşirate de-a lungul văii.
Pe noi, cei de la „PLAI RÂMNICEAN”, Valea Râmnicului ne ispiteşte în orice anotimp. Găsim cu uşurinţă motive pentru a urca la obârşiile râului, în satele adăpostite în ulucul depresionar subcarpatic, acolo unde mocanii sunt întotdeauna bucuroşi de oaspeţi şi unde ochiul neastâmpărat al iubitorului de natură află aspecte nebănuite.
Anuarul pe care-l aveţi în mână nu este o lucrare ştiinţifică, nici o monografie, ci o mărturie că în primăvara anului trecut, câţiva entuziaşti s-au întâlnit într-un sat de munte şi au pus bazele unei asociaţii care să (re)aducă la lumină unele chipuri mai puţin cunoscute ale geografiei Râmnicului Sărat. Este o primă publicaţie pentru care le mulţumim celor ce ne-au fost alături, ne-au înţeles, ne-au creditat şi ne-au răbdat. Îi aşteptăm lângă noi pe toţi cei dornici să guste din frumuseţile Văii Râmnicului, partizani ai ideii de redeşteptare a patriotismului local. Să nu uităm spusele geografului Simion Mehedinţi: „Cele mai bune ceasuri din viaţă sunt cele închinate neamului din care te-ai născut”.
Că suntem, în această împreună-lucrare, mai puţini decât am fi năzuit? Dacă ne credem unii altora, atunci să răspundem împăcaţi, cu vorbele bătrânului Iancu Văcărescu: „La fapta bună / Puţini s-adună / Mult pot puţinii / Buni împreună…”.

Anuarul n-ar fi apărut fără sprijinul prietenului Sorin Cîrjan, un împătimit al văii care, ori de câte ori urcă pe Râmnic, nu uită să mă ia alături de el. Pentru asta îi mulţumesc în numele redactorilor: Marian Găloiu (Dumitreşti), Aurel Şelaru (Bordeşti), Sorin Pantelimon (Jitia).
Ne onorează că anuarul a fost solicitat, printre alţii, de câţiva bucureşteni precum: Constantin Mazilu (urmaşul familiilor Mazilu şi Lupescu din Râmnicu Sărat), Simina Dragomirescu (urmaşă a lui Menelas Chircu) şi Simona Mehedinţi (nepoata lui Simion Mehedinţi). Anuarul este dedicat lui Simion Mehedinţi, geograful care a urcat şi pe Râmnic până la Neculele, în copaia dintre Munţii Vrancei şi dealurile subcarpatice interne, acolo unde-ţi poţi roti privirea şi aşteptând să dispară cu totul soarele (cum spune Al. Odobescu), nu te mai poţi sătura de „asemenea privelişti, ce nouă, orăşenilor, ne este dat arareori a le vedea”.

Legenda imaginilor:

Coperta I: Lacul de la Vintileasca (cel mai înalt sat din Vrancea), vedere spre abruptul carpatic. Foto: R. T. Chirac

Coperta IV. Flavia, fecioară de mocan râmnicean din Vintileasca, în costum tradiţional. Foto: R. T. Chirac

10 Răspunsuri to “PLAI RÂMNICEAN, primul număr”

  1. Dumitru Dorin Says:

    Sunt cu sufletul alaturi de pasiunea voastra, pt ca este si a mea. Saptamanal urc pe valea Ramnicului pana la Buda, apoi ma abat pe Valea Larga, Poiana lui Titile, pana la Valea Salciei. Uneori iau drumul Buzaului trecand dealul catre Vintila Voda. Fiecare drum e deosebit. Am ajuns si la Spidele la o stana. E extraordinara Valea Ramnicului. Ma simt al Ei. Maine plec spre Podul Trestiei, Jitia, Dealul Sarii (Poiana Negarilor). In cateva zile vreau sa ajung la Masa lui Bucur, Pietrele Fetei, sa-mi satisfac pofta meleaguri muntene ramnicene. Ureaza-mi vreme buna si multe drumetii.

    • chirac Says:

      Dorine, eşti un privilegiat! Îţi păstrez un exemplar din PLAI. Meriţi cu prisosinţă. Cum te descurci însă cu drumul care-i praf? Ai vreo maşină de teren? Vreme bună vei avea, au anunţat o toamnă lungă şi plăcută. Şi eu vreau s-ajung la sfârşit de brumărel prin pădurile Jitiei şi ale Neculelor, la peisaje, precum Grigorescu pe vremuri.

      • Dumitru Dorin Says:

        M-ai pus pe ganduri. Ce portiuni „sunt praf”? Am un Ford Focus Turnier. Am facut de curand drumul dintre Colti si Bozioru prin Vavalucile. Am „nivelat” drumul pe alocuri cu „burta” masinii dar a mers. Sa fie mai rau ca acolo?

  2. chirac Says:

    La Al. Odobescu carosabilul e plin de gropi, la Dumitreşti de asemenea, iar Jitia e o cursă cu obstacole. La Vintileasca, din cauza ploilor asfaltul (cât mai era) a cam luat-o la vale…

  3. chirac Says:

    Mâine urc şi eu pe vale, la Jitia. Merg cu un ARO, cu cineva interesat de un teren în zonă.

  4. Damian Says:

    Cum pot cumpara Plai Râmnician?
    Daca aveti in stoc, va rog sa transmiteti la adresa Damian Nicolae, com Pufeşti Vrancea.Plata ramburs.Multumesc.

  5. Damian Says:

    Multumesc pentru Plai Ramnicean! Sufletul revistei esti dumneata! Felicitari! Sarbatori fericite alaturi de cei dragi! Un an 2012 plin de realizari!
    N. Damian, ph D,
    consilier editorial Ed. Terra – acreditata CNCSIS

    • chirac Says:

      Cu mare plăcere, domnule profesor. Mulţumesc, mă bucur că v-a plăcut. Sărbători fericite şi dvs. şi un an prolific pe tărâmul geografiei. Ţinem legătura.

      • Damian Says:

        Suntem datori sa demonstram ca geografia nu merita sa fie marginalizata in planul de invatamant! Pastram legatura!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: