CONTELE DE RÂMNIC

IMG_8093

Distinsa arhitectă Anca Brătuleanu de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti îmi face cinstea de-a mă aminti în cel mai recent număr din „DILEMA veche” (nr. 462, anul IX, 20-26 decembrie 2012), la rubrica „S.O.S. Provincia”, articolul „Contele de Râmnic”. Este a doua oară când doamna profesor-arhitect mă menţionează la rubrica sa, prima dată fiind în octombrie 2011, la articolul despre Biserica medievală din Bordeşti, Vrancea. Dacă anul trecut era vorba de o ctitorie în manieră brâncovenească de pe Valea Râmnei, anul acesta autoarea articolului aduce în discuţie statuia ecvestră a lui A. V. Suvorov de la Dragosloveni, pe aceeaşi vale a Râmnei.

Suvorov, light

Despre călăreţul care scrutează răsăritul către Maica Rusie, aflaţi că este Alexandr Vasilievici Suvorov, generalul rus care la 60 de ani i-a snopit pe turci în vecinătatea Râmnicului. Drept recunoştinţă, în anul 1913 ruşii i-au înălţat o statuie în apropierea locului bătăliei din 1789. Inaugurarea statuii a avut loc în prezenţa unei comisii militare ruse şi române, la eveniment luând parte Al. Vlahuţă şi I.L.Caragiale. Statuia a fost montată pe un soclu de granit roşu de Finlanda ce era înconjurat de trei basoreliefuri în bronz. Pe basorelieful central era reprezentată bătălia cavaleriei ruse la Câmpul Mieilor, basorelieful din stânga reprezenta pe cazacii şi grenadierii ruşi intrând în cetatea turcă şi producând o panică groaznică, iar basorelieful din dreapta îi reprezenta pe husarii din Regimentul IV al prinţului de Coburg, în partea stângă fiind reprezentat prinţul călare, având în spate cavaleria de rezervă. În Primul Război Mondial, apropierea frontului şi teama că bronzul ar putea cădea în mâinile inamicilor i-a făcut pe ruşi să ducă statuia în Rusia. Aşadar, ideea conform căreia statuia ar fi fost topită de nemţi în 1916 este falsă. În recenta apariţie editorială „Un colţ de Ţară Românească – Judeţul Slam Râmnic”, istoricul Valeriu Nicolescu reia informaţia lui Gheorghe Niculescu din „Călăuza” Râmnicului (1931), cum că monumentul a fost distrus de nemţi. Dacă aşa s-ar fi petrecut lucrurile, statuia nu s-ar găsi azi pe malul Dunării, la Izmail, în Ucraina, fortăreaţa otomană cucerită de Suvorov în 1790.

Monumentul pe care-l putem vedea azi la Dumbrăveni (prima imagine)  este o altă statuie ce-l înfăţişează pe Suvorov, sculptată de Marius Butunoiu în anii ’40 sau ’50, când România era ocupată de trupele sovietice. Despre inaugurarea sa aflăm că „La 22 septembrie 1949 a avut loc solemnitatea dezvelirii monumentului lui Suvorov (un remake realizat de sculptorul Marius Butunoiu), în prezenţa a 400 de membri de partid, 300 de foşti membri şi 100 de membri ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, însoţiţi de agitatori, cu drapele, lozinci şi tablouri, care au strigat tot timpul lozinci potrivite momentului”. (V. Nicolescu, Un colţ de Ţară Românească – Judeţul Slam Râmnic, Ed. Editgraph, Buzău, 2009). Din altă sursă (Enciclopedia Wikipedia) aflăm că statuia a fost dezvelită în 1959.

RTC, Dilema, light

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: